Depresia afectează aproximativ 280 de milioane de persoane, iar anxietatea afectează peste 301 milioane de persoane la nivel mondial, devenind astfel cele două tulburări de sănătate mentală cele mai frecvente. Având în vedere impacturile economice și asupra sănătății, există o cerere crescută pentru soluții accesibile și rentabile pentru a ajuta oamenii care se confruntă cu boli mintale. Această cerere a crescut în timpul pandemiei de COVID-19; Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat o creștere uimitoare de 25% a problemelor de depresie și anxietate în timpul carantinei din 2020.
În ultimele luni, tot mai multe cercetări au fost dedicate găsirii unor alternative la tratamentele tradiționale pentru sănătatea mentală. Pe măsură ce s-a demonstrat, jocurile video oferă beneficii cognitive dovedite pentru cei care joacă regulat. Cel mai notabil în dezvoltarea controlului atențional, flexibilității cognitive și procesării informațiilor.
Jocurile video ar putea deține cheia pentru a oferi un tratament suplimentar, accesibil și lipsit de stigmatizare pentru sănătatea mentală în întreaga lume. Așadar, să aruncăm o privire asupra modului în care acestea pot fi pilula digitală de fericire pe care toți o putem folosi. În sensul unei activități populare, dar productive în contextul sănătății mentale.
Istoria șI Cercetarea Asupra Jocurilor Video șI Sănătății Mentale
Impactul media violente asupra consumatorilor este unul dintre cele mai studiate și controversate subiecte în psihologia media. Violența nu se găsește numai în filme, televiziune și internet, ci și în jocurile video. Potrivit psihologilor, aceasta poate avea un efect traumatic, în special asupra copiilor. [1]
Unele studii arată că o situație stresantă într-un joc determină jucătorii să experimenteze un răspuns de stres în viața reală. Alte studii au arătat că atunci când indivizii joacă jocuri violente, sunt mai predispuși să se angajeze în comportamente agresive în viața reală.
În contrast, un alt studiu a constatat că adolescenții care au jucat jocuri violente au avut o creștere abia detectabilă a sentimentelor de agresiune și stres. În studiu, copiii care au jucat jocuri video violente mai mult de două ore pe zi au arătat semnificativ mai multe simptome de depresie decât cei care nu au făcut acest lucru. Acest lucru a fost valabil în special pentru băieții din grup, dintre care 15% au jucat jocuri video violente mai mult de două ore pe zi.
Dar, cel mai interesant, o tendință complet diferită s-a dezvoltat în paralel, afirmând că jocurile video au potențialul de a stimula inteligența copiilor.
Se pare că multe persoane adoră să joace jocuri video pentru a se destresa. Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports a constatat că copiii care petrec mai mult timp jucând jocuri video au arătat o creștere a inteligenței în timpul observației. [2]
S-a realizat un studiu pe un grup de copii, analizând efectul timpului petrecut în fața ecranului asupra valențelor lor cognitive. Apropiind subiectul, teoria valenței cognitive (CVT) ajută să explice de ce oamenii răspund în mod pozitiv în unele cazuri și negativ în altele la creșterea imediateței, examinând șase valențe cognitive:
- Cultură
- Personalitate
- Recompensa partenerului
- Relația
- Situația
- Stări temporare
Studiul de mai sus a constatat că copiii care au petrecut mai mult de patru ore pe zi jucând jocuri video au crescut, de fapt, nivelurile de inteligență comparativ cu colegii care nu au jucat.
Studiul menționat mai sus este în concordanță cu altele care examinează cum factorii externi afectează dezvoltarea creierului. Acestea contrazic opiniile anterioare potrivit cărora jocurile au un impact negativ asupra dezvoltării copilului. A îndemnat cercetătorii să revadă studiile anterioare pentru a vedea dacă jocurile video, inclusiv jocurile terapeutice specializate, ar putea acoperi golurile existente în tratamentul bolilor mintale, inclusiv depresia și anxietatea.
Rezultatele studiului au surprins chiar și scepticii. S-a constatat că jocurile video pot ajuta la atenuarea simptomelor de depresie. De exemplu, Minecraft și Animal Crossing: New Horizons au ajutat la construirea legăturilor sociale și au redus sentimentele de singurătate la jucători.
Jocurile video oferă un sentiment de apartenență la o comunitate de persoane care au aceleași păreri și care apreciază participarea și împărtășirea obiectivelor. Această experiență este un aspect cheie al sănătății mentale.
Cercetătorii confirmă că unele jocuri video oferă beneficii suplimentare dacă sunt folosite ca divertisment terapeutic pentru a ajuta la reglarea dispozițiilor și a induce una dintre cele mai bune emoții umane – bucuria.
Jocuri Terapeutice Vs. Jocuri Video
Jocurile terapeutice sunt jocuri dezvoltate pentru a rezolva diverse probleme mentale sub formă de sarcini de completat, cum ar fi conectarea punctelor, ghicirea formei sau desenul, folosite în terapia copiilor. Cel mai adesea, acestea pot fi găsite sub formă de jocuri de cărți sau de masă.
Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, psihoterapeuții au început să observe că acestea ar putea fi înlocuite cu echivalente digitale. Pasul următor a fost să se examineze jocurile video existente. Astfel, cercetătorii au demonstrat că jocurile video pot îngriji pierderea plăcerii, unul dintre simptomele depresiei.
Urmând acest fir, au descoperit că producții bine cunoscute, cum ar fi Minecraft și Animal Crossing: New Horizons promovează, de asemenea, legăturile sociale și reduc singurătatea. [3]
Studiile cercetătorilor au arătat că jocurile video pot ajuta la rezolvarea și tratarea simptomelor de anxietate. Jocul bine cunoscut Plants vs. Zombies servește drept exemplu. Studiul a arătat că jucând acest joc în mod specific de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de treizeci de minute, jucătorii au simțit mult mai puțin stres psihologic decât cei care au primit medicamente psihiatrice în loc să joace în același timp.
Singura provocare cu jocurile strict terapeutice este că, de fapt, acestea nu sunt jocuri propriu-zise. Potrivit cercetătorilor, „jocurile” terapeutice sunt pur și simplu terapie. Totuși, caracteristica cheie care le lipsește este jucabilitatea.
Cercetările au confirmat în mod repetat importanța motivației intrinseci pentru schimbarea comportamentală de succes. Pe măsură ce copiii joacă jocuri, se relaxează și se bucură de experiența interactivă de rezolvare a problemelor, care reflectă o creștere a inteligenței și reducerea stresului.
Acest lucru este în contrast cu terapia, care se simte mai mult ca o sarcină decât ca o experiență plăcută, astfel încât progresul realizat este comparativ mai lent.
Să Joci Sau Să Nu Joci?
Desigur să joci!
Jocurile stimulează funcția cerebrală prin afectarea receptorilor dopaminici și facilitarea rezolvării problemelor și a strategiei în creier. În general, efectul unui spirit vioi este asociat pozitiv cu producerea de endorfine sănătoase și cu funcționarea mentală și emoțională pozitivă.
Merită să reflectăm mai profund asupra efectului pe care jocurile îl pot avea cu adevărat și să ridicam orice potențial stigmat în jurul jucătorilor. Un astfel de stigmat va servi doar la a folosi etichete înguste care limitează și mai mult înțelegerea jucătorilor, care sunt ei înșiși oameni.
Astfel, este pertinent să ne schimbăm perspectiva către ceva mai benefic și să ne îndepărtăm de etichetele dăunătoare găsite în general în jurul subiectelor legate de jocurile video. Companiile de jocuri video de astăzi creează personaje mai diverse, pentru a susține echitatea de gen, abordând dezinformarea și stigma socială și deschizându-ne către acceptarea socială.
Și acesta nu este sfârșitul impactului pozitiv al jocurilor asupra copiilor. Fie că sunt jocuri video sau jocuri mobile (hipercasual și casual), putem găsi multe aspecte pozitive prin intermediul gameplay-ului. Jocuri precum:
- Eternal Hope reduc stresul
- Minecraft îmbunătățește procesele cognitive
- Scathe îmbunătățește vederea
- TENS! îmbunătățește capacitatea de a gândi logic
Și multe alte jocuri diverse pentru multiple platforme pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerii, combaterea dependențelor sau chiar încurajarea activității fizice.
Toate acestea fiind spuse, jocurile video nu sunt o alternativă la terapie, medicină sau sfatul unui profesionist medical instruit. Sunt o completare excelentă pentru a umple un gol, dar nu suficiente pentru a fi o alternativă la ajutorul medical real.
Aveți gânduri despre subiect? Notați-le în comentariile de mai jos și să începem o discuție interesantă.
Interesat să împărtășiți experiența dvs. sau să scrieți un post de oaspete pentru noi? Discutați cu noi pe rețelele noastre sociale (Twitter | Facebook | Instagram | LinkedIn.
Referințe
[1] Susan R. Tortolero, PhD, autor corespondent1 Melissa F. Peskin, PhD,1 Elizabeth R. Baumler, PhD,1 Paula M. Cuccaro, PhD,1 Marc N. Elliott, PhD și alții Jocuri Video Violente și Depresie la Tinerii Preadoleșcenți, Cyberpsychol Behav Soc Netw. 2014 Sep 1; 17(9): 609–615. doi: 10.1089/cyber.2014.0091
[2] Sauce B, Liebherr M, Judd N, Klingberg T. Impactul media digitale asupra inteligenței copiilor controlând pentru diferențele genetice în cogniție și fond socio-economic. Sci Rep. 2022;12(1):7720. doi:10.1038/s41598-022-11341-2
[3] Kowal M, Conroy E, Ramsbottom N, Smithies T, Toth A, Campbell M. Gaming your mental health: a narrative review on mitigating symptoms of depression and anxiety using commercial video games. JMIR Serious Games. 2021;9(2):e26575. doi:10.2196/26575
